În ultima vreme ne-am concentrate pe rezultatele bune pe care echipele noastre le-au înregistrat și pe competițiile actuale în care ne luptăm cu înverșunare. Ne-am lăudat sportivii și antrenorii pentru tot ce fac, zi de zi, ne-am felicitat părinții pentru modul în care își susțin copiii, ne-am mândrit cu realizări inedite.

Însă nu i-am uitat pe cei alături de care am conturat aventura frumoasă în care am pornit acum 14 ani, iar astăzi, vă propunem un interviu cu Dragoș Diculescu, unul dintre jucătorii cu care A.C.S. Dan Dacian se mândrește. În cei nouă ani în care a fost component al clubului nostru de baschet, Dragoș, a dat dovadă de o ambiție ieșită din comun, de o îndârjire cum rar întâlnești, de o dorință avidă de auto-depășire și de o concentrare de neclintit. Copilul muncitor și perseverant din sala Colegiului Național ”Ion Neculce„ a devenit un profesionist desăvârșit. În prezent, evoluează la SCM Timișoara, cu o medie de 23 minute și 5 puncte/meci în Liga Națională de Baschet Masculin și a demonstrat că poate să se ridice la un nivel înalt, într-un timp foarte scurt, datorită calităților și determinării sale. Așadar,  Dragoș Diculescu – unul dintre sportivii emblematici ai familiei noastre, vorbește despre perioada petrecută alături de noi, despre cariera și planurile sale de viitor.

A.C.S. Dan Dacian: La ce vârstă ai început baschetul? Ce te-a împins către acest sport? Cum ai ales Școala de baschet “Dan Dacian„?

Dragoș Diculescu: Baschetul l-am început la vârsta de șapte ani. Părinții mei m-au încurajat să practic foarte multe sporturi, încă de mic ( înot, karate, fotbal, ski, ateltism, tenis). Țin, bine, minte momentul în care, antrenorii de la clubul de baschet ”Dan Dacian„ au venit în școala mea generală, cu pliante. Ulterior, eu, sora mea și câțiva prieteni din clasa ei, am hotărât să încercăm și baschetul. Am ales ”Dan Dacian„ pentru că antrenamentele se desfășurau în apropierea casei mele ( Liceul Teoretic “Ion Neculce„) iar orele erau convenabile atât pentru mine cât și pentru sora mea.

A.C.S. DD: Cine a fost primul tău antrenor?

D.D.: Nu pot spune, cu exactitate, care a fost primul meu antrenor deoarece la primele antrenamente am lucrat împreună cu Dan Dacian, Andrei Beațu și Alexandru Șerban. Aspectul care m-a impresionat este modul în care cei trei lucrau în echipă, își păstrau mereu calmul și reușeau să te facă să pleci de la antrenament cu zâmbetul pe buze.

A.C.S. DD: Cum te-ai hotărât să faci performanță și ce te-a inspirat?

D.D.: La început, pentru mine, baschetul a fost o pasiune. Nu am fost, multă vreme, nici cel mai înalt, nici cel mai talentat și nici cel mai rapid, însă antrenorii mei imi tot spuneau că am un potențial foarte mare și că trebuie doar să cred în mine și să continui să muncesc. Cu timpul, simțeam cum reușesc să devin tot mai bun și incepeam să cred tot mai mult în spusele lor. Atunci a fost momentul când am hotarat să mă dedic 100% acestui sport și să îl practic în adevăratul sens al cuvântului. La început, părinții mei nu credeau că îmi doresc, cu adevărat, să fac performanță în acest domeniu, însă, cu timpul, văzându-mi munca și determinarea, au hotărât să mă lase să îmi urmez propriul drum.

A.C.S. DD: Care a fost primul tău titlu și cum te-ai simțit?

D.D.: Primul meu titlul de campion național a venit la Babybaschet, la competiția de la Cerbu. A fost prima oară când am simțit că îmi tremură picioarele pe teren și eram copleșit de emoții. Însă, în momentul în care a inceput finala, toate aceste sentimente s-au transformat în motivație. În clipa în care, arbitrul, a fluierat finalul, toți părinții, colegii și antrenorii au intrat pe teren. A fost un moment de bucurie maximă și împlinire, simțeam că munca depusă nu a fost în zadar. După acea finală mi-am setat ca obiectiv, să trăiesc de cât mai multe ori acel sentiment nemaipomenit pe care l-am avut când mi s-a pus medalia de aur la gât.

A.C.S. DD: Care a fost primul tău premiu pe plan individual?

D.D.: Primul meu premiu individual a venit la Turneul Internațional ”Buba Cup„, în Bulgaria, unde am fost ales MVP-ul echipei mele.

A.C.S. DD: Care a fost prima selecție la echipa națională de juniori?

D.D.: Prima mea selecție, în mod oficial la un lot național, a fost în ultimul meu sezon jucat la A.C.S. Dan Dacian. După un an reușit la categoria U16, am fost ales să reprezint naționala de U16  la Campionatul European, deși eram cu un an mai tânăr decât ceilalți sportivi.

A.C.S. DD: Cum a fost despărțirea de ”Dan Dacian„?

D.D.: Am petrecut 9 ani la Baschet Club Dan Dacian, iar după acea convocare la națională, clubul nostru semnase un parteneriat cu Steaua și urma ca, în sezonul viitor, cei mai buni jucători de la B.C. Dan Dacian, alături de cei mai buni jucători de la Laguna, să formeze o echipă competitivă care să se bată la campionatul de juniori. Despărțirea nu a fost atât de dificilă, întrucât antrenorul meu de la acea vreme, Dan Dacian, urma să rămână la conducerea echipei nou formate. El îmi oferise garanția că totul va fi bine, iar colegii rămăseseră, în mare parte aceiași. Toate acestea împreună cu gîndul că aveam o echipă mai puternică, mi-au făcut despărțirea de ”Dan Dacian„ mai ușoară.

A.C.S. DD: Steaua a fost primul club de seniori la care ai ajuns, spune-mi câteva cuvinte despre perioada petrecută acolo.

D.D.: Perioada petrecută la Steaua a fost cea în care m-am format ca jucător dar mai ales ca om. A fost primul meu an la seniori și știam că urmează o perioadă complet diferită față de ce am întâlnit la juniori. Am avut ocazia să mă antrenez cot la cot cu niște jucători extraordinari și profesioniști. Am reușit să fiu ca un burete și să acumulez cât mai mult de la cei din jurul meu. Deși nu evoluam în mod constant in LNBM, cu ajutorul antrenamentelor suplimentare cu antrenorul de juniori al Stelei, Goran Vrkic și cu numeroase meciuri la Liga 1, am reușit să mă adaptez la cerințele baschetului din prima ligă.

A.C.S. DD: Cum ai ajuns la Timișoara? De ce ai ales să mergi aici?

D.D.: După perioada petrecută la Steaua, a urmat un mare test pentru mine, Campionatul European Divizia A U20. Acolo am ințeles care sunt plusurile și minusurile mele ca jucător dar și faptul că am nevoie de experiență de joc la un nivel cât mai bun. Am căutat o echipă la care să joc cât mai mult, la cel mai înalt nivel și unde să imi pot continua progresul ca jucător. Timișoara s-a potrivit perfect cerințelor mele întrucât era o echipă nouă, cu un buget redus dar cu sete de performanță și muncă.

A.C.S. DD: Părinții și sora ta te-au susținut mereu și au fost prezenți în viața ta sportivă. Cum e să fii departe de ei?

D.D.: Fără sprijnul familiei mele nu aș fi reușit să realizez nici măcar un sfert din câte am realizat. Ei au fost alături de mine în cele mai frumoase momente ale mele dar mai ales în cele mai grele. Au avut mereu încredere în mine și m-au împins de la spate. Normal că este foarte dificil să fiu departe de ei, însă ei încearcă să îmi fie aproape cât de mult pot. Decizia de a pleca departe de casă a fost ușor de luat dat fiind faptul că aici îmi pot urma visul. Singurul mod în care pot mulțumi familie mele pentru tot ce mi-au oferit este să muncesc zilnic pentru a-mi atinge obiectivele și pentru a-i face mândri de mine.

A.C.S. DD: Ai avut un sezon foarte bun pe plan profesional, ai cochetat cu echipa națională de seniori, ai avut performanțe remacante în LNBM, ai fost surpriza campionatului masculin. Cum te simti să vezi că rezultatele muncii tale au dat roade la cel mai înalt nivel?

D.D.: Performanțele bune din acest sezon mă motivează să muncesc și mai mult pentru a putea ajunge cât mai sus. Am fost învățat să nu mă mulțumesc cu puțin, asa că voi încerca să cresc pe zi ce trece tot mai mult.

A.C.S. DD: Cum ți s-a părut faptul că ai fost propus pentru a face parte din lotul echipei Team Kuti în All Star Game și cum te-ai simțit când ai aflat că oamenii te-au votat și au vrut să te vadă în meciul stelelor?

D.D.: A fost un sentimente extraordinar să îmi văd numele pe lista celor ce vor juca în All-Star Game. Am fost plăcut impresionat când am vazut că oamenii m-au votat și pe această cale țin să le mulțumesc mult pentru toată susținerea oferită.

A.C.S. DD: Dan Dacian a fost antrenorul tău o perioadă îndelungată. Care a fost relația voastră și ce ai învățat de la el pe toată durata colaborarii voastre?

D.D.: Dan Dacian a fost, cu siguranță, antrenorul care mi-a influențat decisiv atât cariera de jucător cat și pe mine, ca om. El a fost cel care m-a învățat să cred în mine și să muncesc pentru visul meu. Relația cu el, cred că depașește relația antrenor-jucător. Dan Dacian este genul de om care scoate ce e mai bun din fiecare și modul în care o face, este remarcabil. El a reușit să îmi câștige încrederea și respectul, nu prin pedepse dure sau strigăte, ci prin cunoștințele baschetbalistice și modul calm și sigur în care trata situațiile dificile. Mă bucur nespus că am avut ocazia să lucrez cu dânsul deoarece el pune suflet în tot ceea ce face și acest lucru se vede prin performanțele realizate la acest club. În continuare comunicăm destul de des și îmi este mereu alături cu sfaturi și nu numai, iar pentru asta îi mulțumesc mult.

A.C.S. DD: Cum ți-a influentat viața acest sport?

D.D.: Aș putea spune că acest sport este viața mea. Nu cred că aș fi putut să obțin altundeva educația pe care am primit-o prin baschet. Încă de mic am invățat multe aspecte care îmi vor rămâne întipărite pe viață: cum să lucrez în echipă, faptul că lucrurile mari se obțin muncind mult, cum să am un stil de viață sănătos, cum să reacționez în situații de criză și multe altele. Pe scurt, sportul mi-a făcut ordine în viață și mi-a creat un set de valori morale.

De asemenea, clubul de baschet ”Dan Dacian„ mi-a oferit întotdeauna tot ce aveam nevoie pentru a mă dezvolta pe toate planurile. Aici am găsit un mediu excepțional pentru a face performanță și nu numai. M-am simțit ca într-o familie și mă bucur enorm că încă fac parte din ea. Cu siguranță daca ar fi să mă întorc la vârsta de șapte ani, când a inceput totul, aș alege tot Școala de baschet Dan Dacian.

A.C.S. DD: Care sunt planurile tale de viitor?

D.D.: Planurile mele de viitor, din punct de vedere colectiv, sunt accederea în semifinalele LNBM, în acest an. Pe plan individual îmi doresc, pe zi ce trece, să mă apropi mai mult de cea mai bună versiune a mea. Legat de planurile după terminarea carierei de sportiv, îmi doresc mult să rămân implicat în acest baschet într un fel sau altul.

Dragoș este un sportiv dedicat și un om muncitor și suntem convinși că va avea o carieră lungă de care se va bucura, așadar îi urăm mult succes, în continuare și sperăm să facă aceeași treabă bună pe care a facut-o întotdeauna!